Cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului de Animație, în 21 martie, Teatrul Ariel prezintă spectacolul Cei trei purceluși , regia Gavril Cadariu, iar în cadrul Programului de personalizare a relației cu publicul vom fi prezenți la grădinița Ștefania cu un program interactiv.
ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI PENTRU PUBLICUL TÂNĂR 2023
Ziua Mondială a teatrului pentru publicul tânăr este sărbătorită în fiecare an la data de 20 martie sub sloganul ”Du un copil la teatru azi”, și reprezintă o oportunitate importantă pentru a celebra rolul esențial pe care îl joacă teatrul în viața tinerilor și a copiilor din întreaga lume.
Această zi specială este un prilej de a atrage atenția asupra faptului că teatrul este o formă de artă accesibilă și importantă în dezvoltarea copiilor și a tinerilor. Prin intermediul teatrului, aceștia au oportunitatea de a explora lumea din jurul lor, de a-și dezvolta imaginația, creativitatea și abilitățile de comunicare, dar și de a învăța să colaboreze cu alți oameni și să dezvolte empatia și înțelegerea față de diferitele culturi și moduri de gândire.
În cadrul Zilei Teatrului pentru Publicul Tânăr, membrii ASSITEJ (Asociația Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret) sunt invitați să organizeze activități culturale și educaționale dedicate copiilor și tinerilor, cu scopul de a promova și de a sprijini dreptul copiilor la teatru și la artele spectacolului.
Anul acesta, mesajul cu ocazie Zilei Teatrului pentru Publicul Tânăr este oferit de către Sue Giles, președinte ASSITEJ Internațional:
”Duceți un copil la teatru, sau aduceți teatrul la copil!
În data de 20 martie 2023, recunoaștem artiștii din domeniul teatrului pentru publicul tânăr ca fiind esențiali în viețile copiilor de pretutindeni. Spectacolele pentru publicul tânăr se diferențiază prin tipul de abordare, valorificând copiii și tinerii ca un public exigent, participanți la actul cultural, cu dreptul de a experimenta arta și de a avea libertate de exprimare. Oferind spațiu și respect imaginației tinerilor, teatrul consolidează fundația pe care aceștia își vor construi reziliența și încrederea.
Unul dintre obiectivele principale ale ASSITEJ este acela de a unifica artiștii din întreaga lume și de a consolida oportunitățile pe care le oferă teatrul pentru publicul tânăr: experimentarea actului teatral, exprimarea emoțiilor, ilustrarea intangibilului, interpretarea unei lumi complexe. Pentru a putea face acest lucru, trebuie să fin deschiși întregii diversități artistice pe care o oferă rețeaua noastră globală și să sărbătorim inovația născută din limitări, provocări și contexte specifice.
Uneori, nu putem merge cu copiii la teatru, pentru că sunt situații în care nu există un astfel de loc. Uneori, barierele fizice, economice, geografice sau sociale, fac imposibil acest lucru. Totuși, de fiecare dată când comunitatea noastră globală se reunește fizic sau online, devenim mai conștienți de varietatea de modalități prin care artiștii și creatorii fac posibil ca teatrul pentru publicul tânăr să existe în diferite contexte. Este minunat când auzim și vedem atât de multe exemple din întreaga lume, în care teatrul ajunge la copii și tineri: la școli, grădinițe, pe stradă, în spații comerciale, spitale, terenuri de sport, închisori, în casele lor, în locuri publice, pe calculatoare, telefoane sau la radio.
Datorită conexiunii noastre globale, am văzut și am auzit povești extraordinare de luptă, curaj și determinare, și recunoaștem toate formele diferite pe care comunitatea noastră creativă le folosește pentru a ajunge mai departe, pentru a satisface nevoi și pentru a crea un acces cât mai mare la actul cultural.
Teatrul contează prin contactul direct, răspândirea ideilor, împărtășirea speranței, bucurie. Indiferent dacă într-un teatru sau pe o alee lăturalnică, crearea unui moment sau a unui ritual poate transforma o zi, sau o viață, chiar și pentru moment. Prin intermediul teatrului reușim să ne lărgim orizonturile.
Cu ocazia acestei Zilei Mondiale a Teatrului pentru Publicul Tânăr, îi îndemnăm pe toți cei care lucrează în acest domeniu să caute publicul tânăr care încă nu a participat la un spectacol. Accesul la teatru nu este întotdeauna posibil, așa că ne revine nouă, specialiștilor, să îl facem posibil oriunde și oricum putem. Suntem necesari în toate contextele și practicile noastre diverse să realizăm punți între realitate și imaginație și să permitem dezvoltarea tuturor copiilor și tinerilor de pretutindeni.”
Sue Giles, Președinte ASSITEJ Internațional
Mesajul cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului pentru Publicul Tânăr din partea copiilor din Ucraina și Iran
Totul pare să revină la normal, după pandemie. Cu toate acestea, încă există mulți oameni, în special copii, care continuă să sufere din cauza situațiilor dificile din lume, cum ar fi războiul sau tulburările sociale. Este important să ascultăm vocile lor și să observăm cât de mult iubesc teatrul și artele spectacolelor, în ciuda circumstanțelor dificile.
Iată câteva mesaje de la copii din Ucraina și din Iran. Cei doi copii ucraineni sunt din Chernihiv, dar unul dintre ei se află în prezent în Polonia. Numele fetiței iraniene nu este real, din motive de securitate.
Faina Shyrokorad (Chernihiv, Ucraina, 9 ani)
”Teatrul a fost întotdeauna o parte din viața mea. Mama mea este actriță. Înaonte de februarie (24 februarie – începutul unei invazii pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei), ea lucra în Teatrul din Chernihiv. Am crescut în teatru și am petrecut mult timp acolo, încă de când eram bebeluș. Mergeam adesea să văd diferite spectacole și la alte teatre.
Teatrul este, de fapt, copilăria mea, plină de costume frumoase, scenografie și multe povești interesante. Am avut chiar și un mic rol într-un spectacol, alături de mama mea.
Am participat și la cursul de teatru din Chernihiv timp de câțiva ani, înainte de război. Ne pregăteam pentru primul nostru mare spectacol, basmul ”Baba Dochia”, în care juca, fiica vitregă, rol principal. Cu toate acestea, nu am putut finaliza spectacolul pentru că a început războiul.
Îmi place foarte mult teatrul, deoarece pot pătrunde din viața reală într-un basm. Sunt actriță când merg la cursul de teatru. Pot fi oricine!
Cred că teatrul este important. Când ești la teatru, poți râde și poți plânge, uneori, spectacolele te pot întrista, uneori, te fac să te gândești la lucruri importante și îți poți îndeplini visele cu ajutorul teatrului.”
Mariia Drozdova (Chernihiv, Ucraina, 11 ani)
”Îmi place foarte mult teatru. Îmi place să vizionez spectacole și să și joc în ele. Îmi place cum oamenii pot deveni personaje diferite folosind emoții, gesturi, expresii faciale.
Am participat la un curs de teatru în orașul meu natal, Chernihiv, timp de câțiva ani, înainte de război. Alături de alți copii, nu numai că am jucat în spectacole, dar am și creat decorurile și am creat propriile noastre costume. Practic, am creat totul singuri. Am jucat în multe spectacole în trecut, cu diferite roluri. În spectacolul ”Pasărea albastră” am jucat alături de fratele meu mai mare. A fost foarte distractiv!
Eram pregătită să joc două roluri complet diferite (Dragonul și Hoțul” într-un nou spectacol, ”Povestea cavalerului care nu avea cal”. Eram atât de entuziasmată! Din păcate, nu am mai avut șansa să îl punem în scenă pentru că a început războiul. Acum, nu mai avem întâlnirile săptămânale la cursul de teatru. Îmi este foarte dor de aceste ore.
Ceea ce îmi place cel mai mult la teatru este transformarea. Actorii își pot folosi vocea, mișcările și pot deveni altcineva. Îmi place foarte mult să fiu actriță, îmi place să joc într-un spectacol nou pentru prima dată. Ador să aleg sau să fac costume.
Cred că teatrul este o vitală astăzi, adică, se creează o nouă realitate și oamenii pot trăi în interiorul acestei realități. Cu toate acestea, teatrul îi determină pe oameni să se gândească la probleme importante din viața reală.”
Nika Rousta (Teheran, Iran, 14 ani)
”Pentru un adolescent care trăiește în această situație în Iran, viața nu este prea distractivă fără teatru. Țara noastră se află într-o situație specială și, chiar dacă avem între 12 și 19 ani, ni se pretinde să ne comportăm ca adulții, iar atunci când o face, adulții ne opresc și ne spun că suntem prea tineri pentru astfel de lucruri.
Chiar dacă adulții ne-ar putea considera nepoliticoși, dacă ceva nu funcționează cum ne-am dori, vom face tot posibilul să schimbăm situația, exact așa cum se întâmplă acum în Iran. Luptăm pentru libertatea noastră și, în același timp, încercăm să fim frați buni, copii, prieteni, oameni. Iar dacă avem ceva de urmărit, cum ar fi un spectacol de teatru, care ne face să ne simțim iubiți, înțeleși și apreciați, acest lucru ne dă putere.
Pentru noi, adolescenții, filmele și spectacolele de teatru care ne fac să ne simțim înțeleși, sunt cea mai bună modalitate de a evada din realitate.
Chiar dacă teatrele sunt închise în prezent, vizionarea spectacolelor vechi pe internet este distractivă și cred că teatrul este o parte importantă a artei și o modalitate minunată de a reprezenta sentimente.
Îmi este foarte dor de vremurile în care mergeam la teatru cu familia și prietenii mei. Sper ca totul să se îmbunătățească și să redevină totul la normal. Înțeleg de ce artiștii nu mai joacă în aceste zile.
Ne dorim de la creatorii de teatru pentru tineret să înțeleagă faptul că nu suntem adulți, dar nici copii. Luptăm pentru drepturile noastre, trecem prin multe lucruri. Ne dorim doar să fim înțeleși și iubiți.”
